Primele semne ale anafilaxiei: cum recunoști o reacție severă înainte să devină urgență?

Reacția anafilactică severă la anumiți alergeni nu este doar o reacție peste care treci, pentru că ai mai avut alergii și au trecut de la sine. Anafilaxia impune respectarea unui protocol de intervenție strict, rapid, clar, adaptat în funcție de comorbidități și de istoricul medical al pacientului.

Doar medicii cu experiență și personalul medical pot să îl aplice corect pentru salvarea unei vieți. Pacientul însă poate începe să acționeze imediat cum depistează primele semne ale anafilaxiei, după ce le înțelege corect. Nu se așteaptă până se ajunge la medic, pentru că fiecare minut poate să aducă o agravare a simptomatologiei.

Anafilaxia, reacția alergică severă pe care nu trebuie să o ignori

Cea mai gravă reacție alergică la un anumit alergen este anafilaxia. Anafilaxia face parte din rândul reacțiilor alergice severe, cu debut brusc și violent în câteva minute până la câteva ore și afectare simultană a mai multor organe/sisteme. Se ajunge la obstrucția căilor aeriene, bronhospasm, hipotensiune/șoc și, într-un final, colaps al sistemelor principale din organism.

În practica medicală nu ai cum să prezici dacă o reacție alergică severă pare ușoară sau va rămâne la acel stadiu de manifestare, deci se vor trata agresiv semnele și simptomatologia sugestive.

Anafilaxia „clasică” (IgE-mediată) are un mecanism complex de apariție: la recontactul cu alergenul se activează mastocitele și bazofilele, cu eliberare masivă de mediatori (histamină, leucotriene). La rândul lor, mediatorii produc în corp vasodilatație și „scurgere” capilară, de unde scăderea tensiunii, amețeală, colaps, edeme/urticarie, dar și contracția mușchilor netezi, cu bronhoconstricție (șuierat), crampe abdominale, vărsături/diaree ca manifestări clinice imediate.

Se adaugă edem la nivelul căilor aeriene superioare (laringian), care duce la răgușeală/stridor, risc de sufocare. Există de asemenea și reacții non-IgE (prin activare directă de mastocite de către medicamente specifice), iar tratarea în faza acută este similară.

Primele semne ale anafilaxiei și cum recunoști din timp o reacție severă (înainte de colaps)?

Severitatea reacției alergicii este recunoscută prin apariția unei senzații de „nod în gât”, alături de răgușeală, voce schimbată, dificultate la înghițire, stridor (sunet aspru la inspir), inflamație limbă/uvulă. Senzația este completată de lipsa de aer, de șuierat, tuse repetată, de respirație îngreunată, saturație scăzută de oxigen (cianoza buzelor), dar și de amețeală severă, lipotimie și leșin, piele rece-umedă, puls foarte slab, tensiune mică, colaps și confuzie repetată.

Semnele timpurii ale anafilaxiei includ furnicături în extremități, savage de căldură, amețeală/leșin, buze/limbă/uvulă inflamate, șuierat și colaps. Atenție la simptome: poți avea anafilaxie fără erupție pe piele, nu se exclude anafilaxia și se tratează imediat.

Este mai probabil să ai anafilaxie dacă există debut acut după expunere la un alergen cunoscut, cu afectarea pielii și mucoaselor plus cel puțin un simptom din cele amintite anterior și simptome digestive severe, vărsături repetate, crampe.

Sunt mai multe grupe de declanșatori ai anafilaxiei care trebuie luate în considerare la diagnosticare. Aici discutăm despre alimente, veninul de insecte, anumite medicamente. La copii, anafilaxia poate să apară de la reacții severe la ouă, lapte, grâu, arahide, iar la adult și de la medicamente antibiotice și medicamente „de durere”, cum este ibuprofenul.

Scenariile clinice în care pacientul ar putea să se confrunte cu anafilaxia ar fi: acasă sau la restaurant, după consum de alimente la care există alergie; în natură sau în grădină, după înțepături de insecte; la dentist sau la spital, după medicamente administrate, perfuzii, anestezice.

Cele mai periculoase reacții alergice severe sunt cele din sala de operație și perioperator – la blocante neuromusculare, antibiotice, latex, clorhexidină, opiacee, substanțe de contrast, coloranți.

Uneori, anafilaxia apare și după vaccinuri, necesită recunoaștere și diagnosticare pe loc, plus epinefrină administrată imediat. Unele reacții pot fi întârziate. Sindromul alpha-gal este cel mai bun exemplu în care avem anafilaxie cu debut tardiv după expunere.

Dacă nu se știe care este factorul declanșator, se discută despre anafilaxie idiopatică și trebuie exclusă și mastocitoza.

Profilul pacientului cu forme severe de anafilaxie, factori de risc și recunoașterea reacției severe

Pacienții care au șanse mai mari să se confrunte cu anafilaxia sunt cei care au comorbidități și factori biologici care predispun la anafilaxie, de exemplu astm bronșic instabil/necontrolat, mastocitoză / tulburări clonale ale mastocitelor, boală cardiovasculară, nivel bazal crescut de triptază / încărcătură mastocitară.

Medicamentele concomitente și cofactorii „amplificatori” contribuie la severitatea reacției alergice, cofactorii exogeni care pot crește riscul/severitatea fiind efortul fizic, infecțiile, stresul, privarea de somn, alcoolul, anumite medicamente (beta-blocante și inhibitori ai ECA).

Anafilaxia este deja o urgență prin definiție. Tot ce poate face pacientul înainte să devină o urgență, deși este din start una majoră, este să recunoască primele semne și să le trateze imediat.

Dacă există expunere probabilă și simptomele deja amintite mai sus, separat sau în combinații diferite, nu se ia antihistaminic și se așteaptă „poate trece”. Ar putea fi anafilaxie și riscul de deces este foarte mare.

Anafilaxia se poate gestiona acasă sau la spital, la unitatea de primiri urgențe. Când anafilaxia s-a declanșat acasă, se administrează adrenalină intramuscular în partea externă a coapsei imediat. Se apelează numărul de urgență și salvarea și se așteaptă în poziția corectă, culcat pe spate cu picioarele ridicate.

Dacă există dificultate respiratorie severă, toracele poate fi ridicat ușor pentru a ușura respirația, dar picioarele rămân ridicate (nu în poziție șezândă completă și sub nicio formă în picioare, din cauza riscului de colaps cardiac). Nu se va deplasa pacientul cu anafilaxie prin casă, nu se va ridica brusc din pat.

În caz că prima doză de adrenalină nu și-a făcut efectul și simptomele persistă, se administrează și a doua la 5 minute. La astm se folosește inhalatorul de salvare pe lângă adrenalină. Este vital să se îndepărteze factorul declanșator imediat, dacă acesta a fost identificat.

Foarte important: uneori pot să reapară simptomele după ameliorarea de moment, deci nu renunța la salvare și la mersul la camera de gardă însoțit. Reacția bifazică este o realitate a anafilaxiei, poate să apară și la 12 ore, ca atare pacientul are nevoie de monitorizare constantă 24-48 de ore.

La MedLife, anafilaxia este tratată cu prioritate, indiferent de severitatea simptomatologiei asociate. Pacientul cu anafilaxie sau suspiciune de anafilaxie va fi testat și se vor face analize specifice pentru confirmare rapidă, se va interveni prompt cu ajutorul medicilor specialiști cu ani de experiență pentru a se evita complicațiile sau decesul.

În cazul anafilaxiei pentru care nu se cunoaște factorul declanșator, echipa de medici MedLife va încerca depistarea acestuia și adaptarea tratamentelor și prevenției în funcție de specificul său. Analizele de sânge sau testele și investigațiile complexe pentru diverse reacții alergice vor putea fi făcute cu decontare CNAS cu bilet de trimitere sau vor fi plătite integral, accesul la aparatura medicală, consult și diagnosticare, tratamente pentru anafilaxie și prevenție fiind rapid și eficient de fiecare dată.

Cu programări rapide, telefonice și online, fără liste de așteptare lungi și cu personal medical gata să intervină imediat în caz de urgență, MedLife rămâne o variantă de luat în considerare pentru pacienții care se confruntă cu anafilaxie.